
L-am luat in brate.Ca de fiecare data a ramas uimit.
Bratele lui ma coplesesc.Imi dau sentimentul de siguranta,si...
Nu venea cu noi.Si am inteles de ce. Mi-am intors privirea spre el.Am vazut in ochii lui verzi...
I-am simtit tristetea si dezamagirea.Crede ca nu inteleg,se preface,dar eu stiu.
Am stiut cand l-am privit,si m-am intristat si eu.A coborat scarile de la metrou,iar eu zambeam,desi nu era zambetul meu.
Nu vreau sa fiu inca o dezamagire...
desi cred ca deja e prea tarziu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu