Lipseste.Nu stiu cine e si ce a facut pentru mine,dar atunci cand a plecat, a plecat cu mine.
Cu mine fara mine e greu.
Imi lipseste aroganta lui, atitudinea superioara, zambetul strengar din coltul gurii ,sclipirea din ochi, felul in care ma facea sa ma simt cu o privire.
asa cum alergam inaintea lui cand vedeam ca grabeste pasul, raceala aparenta cu care ma topea, atingerile intense si suferinta.
Mi-a oferit putin, de aceea niciodata nu mi-a fost de ajuns. Acum ca a plecat,vreau totul.
Poate ca totul e prea mult pentru mine.
Si dor de indiferenta se facu,asa cum 2 lacrimi rup tacerea noptii,asa am realizat ce lipsea cu adevarat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu