Simteam briza si mirosul de iarba uda,si privirea ta imi dadea fiori,Printre cladirile aruncate in lac am ascuns o parte din mine,odata cu ele m-am inecat si eu,de la fumul de tigara si sentimente contorsionate,de la oglinzi false sparte si noi obiceiuri.
Am plecat de acolo usoara ca un fulg,ma trageai in jos de parca erai fir si eu plumb,te-ai inselat.
Aveai nod in gat si ochii umezi,si noaptea cu farul ei ne tinea captivi pe mal,ascultam secundele cum se scurg,ma loveam de stropii mari ca o proasta.
Am ajuns acasa ca un orb ce stie drumul,dar nu-l vede,am simtit diferit...pana si cafeaua are alt gust in diminetile in care nu esti aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu