Un zambet.

Tu ma privesti curios, eu ma prefac indiferenta, cand ne intalnim privirile la semafor

da-mi doar un sarut in trecere pe zebra si hai sa mergem fiecare pe drumul lui

opus, dar acelasi, mergem unul langa altul desi suntem doi straini si doare, ca parca te cunosc de undeva

mergem unul langa altul si vad ca mirosul tau e al cuiva cunoscut, cineva obisnuia sa conteze,sa-i pese

ne-am inecat in false impresii, egoist a fost cel ce acum la semafor se preface indiferent, eu doar te privesc curioasa.

curios de cum jocul tau rupe bucati din mine, imi pasa prea mult de straini, ei doar ma dezamagesc, eu sunt straina pentru ei,

si totusi au ceva in privire.

un sarut,poate o cafea,poate o noapte nedormita,cine stie ce va fi?

a fost...

e doar un miraj, eu nu sunt aici, drumurile noastre nu ne vor impreuna, asa ca

eu cant, si zambesc, soarele incinge ganduri, eu le dau foc, si lumea priveste, patrunde in ochii mei sa vada durerea, sa simta uitarea, sa inchida amaraciunea intr-un zambet ciobit,

sa treaca mai departe spre alte chipuri uitate caci pe buze avem alte buze imprimate, pe inima alte nume, si picioarele ne duc acolo unde trebuie sa fim.

candva doi oameni mergeau pe aceeasi straduta pavata si se priveau,am vazut in ochii lui

inocenta,am vazut in zambet un copil ce are nevoie de mine,

tu ai vazut in mine o Ea.

Eu nu sunt o oarecare,nu sunt Ea,nu sunt mai rea,

eu sunt doar o trecatoare ce iti fura inima

Ma cunosti de undeva,am imbibat candva asternuturi in

dorinta arzatoare,

a furat un sarut la plecare,am zacut impreuna in linistea diminetii,

ne-a imbiat mirosul de cafea matinal pe terase nestiute,de pe chipuri necunoscute strangeam zambete,

dar nu erau zambete sparte de dezamagiri, ci

de copil,de copil ce simte soarele arzand, si te priveste de undeva de departe

si-si spune ca intr-o zi

te va regasi.