Calatorie.

Merg pe un drum care ma duce mai departe de tine, mai aproape de mine...

mai aproape de mine vino,

marea nu se odihneste in ochii mei, si ce?

eu am blandetea ochilor caprui, am banalitatea tuturor fetelor in care te-ai pierdut candva.

tu....tu esti suficient.

ma intorc sa te vad in spatele meu, desi stiu ca n-o sa fii acolo. Dar tu esti acolo, esti mereu in mintea mea...

asta nu e despre tine sau despre noi, asta e despre mine, deci despre tine.

intriga putrezeste sufletul, si ma roade sa stiu,dar nu intreb, mi-e frica de raspuns, si nu primesc decat zambete false din jur.

si cad rapusa de naivitate incurabila, dezamagire in mine, dezamagire de mine.

nu esti tu cel pe care il caut, desi eu nu caut, te gasesc in toti, in toti caut sa ma regasesc

nu e nimeni aici pentru mine, nimeni sa simta asa cum simt eu timpul.

in neant m-ai pierdut,

m-ai iubit asa cum pe nimeni nu am mai simtit, aproape deloc, aproape prea mult.

absenta, nu caut lucrurile tale prin camera, o poza pierduta de pe plaja

pe plaja in nisip,eram unul la rasarit. eram peste tot...

ca nisipul s-a risipit.

deci,unde a plecat?unde pleaca stelele cand vine senin?

nu sunt eu cea care trezeste dimineata,cea care oglinda priveste,e doar umbra a ceea ce nu mai vreau...

caci nu te mai vreau, vreau zambete pe banci, ceaiuri imbietoare, imbratisari calde, maini, inimi tinute strans, emotie in sarut, dorinta extenuanta.Tu nu esti el, esti doar imprastiere...risipa.

cand treci pe langa mine, intoarce-ti privirea, eu nu sunt amintirea, nu sunt uitarea.

Eu sunt nimic.